Ți-ar plăcea, desigur, ți-ar plăcea
Să-ți țin companie o viață și ceva.
În viziunea mea, ești soarele
Ce-mi încălzește inima în zori,
Mi-alungi din suflet nori
Căci simți că mori de supărare
Când nu mi-e privirea strălucitoare.
În cântecul tău, eu dau tonul mereu,
În poemul meu de-amor
Ești prinț, nu cerșetor,
Nu joci rolul niciunui actor;
Când ți se face dor de mine
Și nu sunt lângă tine
Verși zeci de lacrimi cristaline.
În zilele senine, suntem ca două feline,
Ne vânăm reciproc, inventăm joc după joc,
Ardem, ne topim, în al iubirii foc,
Timpul parcă stă în loc,
Nu se mai grăbește spre apus,
Eu rămân sedusă, tu rămâi răpus
De săgeata ascuțită a lui Cupidon
Care ne e cel mai bun amfitrion.
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Orizonturi nelimitate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu