Eu nu știu mâine ce va fi,
Azi, îmi ascult vocea inimii,
Gândul îmi zboară departe
La ceas târziu în noapte.
Vântul dezamăgirii nu bate,
Mă bucur în tăcere de libertate,
De marea superbă a iubirii
Ce are valuri înspumate.
Nu știu ce se va întâmpla
În zilele care vor urma,
Oricum, nicio furtună
Nu mă va îngenunchea.
Privirea mea-i mereu senină,
În sufletu-mi curat
Strălucesc raze de lumină,
Cupa fericirii din care beau e plină.
Nu știu dacă-n curând o să vină
Vreun potop mare sau mic,
Nu mi-e frică de nimic,
Jur pe cămașa-mi de borangic!
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Orizonturi nelimitate
Azi, îmi ascult vocea inimii,
Gândul îmi zboară departe
La ceas târziu în noapte.
Vântul dezamăgirii nu bate,
Mă bucur în tăcere de libertate,
De marea superbă a iubirii
Ce are valuri înspumate.
Nu știu ce se va întâmpla
În zilele care vor urma,
Oricum, nicio furtună
Nu mă va îngenunchea.
Privirea mea-i mereu senină,
În sufletu-mi curat
Strălucesc raze de lumină,
Cupa fericirii din care beau e plină.
Nu știu dacă-n curând o să vină
Vreun potop mare sau mic,
Nu mi-e frică de nimic,
Jur pe cămașa-mi de borangic!
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Orizonturi nelimitate

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu