Superb e răsăritul din privirea ta!
Ore-n șir te-aș contempla
Ca pe o capodoperă de artă
Și tot nu m-aș sătura!
Caldă, caldă ți-e inima!
Ca într-o casă primitoare stau în ea;
Flori de nu-mă-uita îmi așterni în cale
Când mă plimb cu picioarele goale
Prin clepsidre de timp;
În orice anotimp
Ești romantic, seducător,
Mi-alungi din suflet orice nor
Drag ambasador al dragostei,
Muza poeziei mele minunate!
Mereu mă dai pe spate
Cu vorbele-ți sofisticate,
În fiecare minut îmi vine să te sărut!
Nu știu ce m-aș fi făcut
Dacă nu te-aș fi avut,
Inima nu mi-ar mai fi bătut
atât de tare
De n-ar fi existat iubire mare
între noi!
Frumoși sunt ochii tăi căprui!
Ca tine nu-i altul, nu-i
Mai bun, mai iertător și înțelegător,
Am să te iubesc la maxim
Până când am să mor!
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Orizonturi nelimitate

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu