Dependență

Eu fără tine nu pot trăi,
Orice zi se preface în noapte
Când ești plecat departe,
Nu pot zâmbi, nu mă pot bucura
De nicio rază de soare de deasupra mea
Dacă nu-mi oglindesc ochii în privirea ta.

Eu nu pot dormi, nu pot visa,
Nicio pleoapă nu mi se închide,
La ceas târziu ușa neliniștii se deschide
Și somnul îmi devine inamic,
Cad pe gânduri, nu zic nimic
Când inima-mi șoptește că te iubește,
N-am cum să o contrazic.

Sunt dependentă de tine,
Ești ca o pastilă minune
Care îmi face bine,
Te port mereu în sufletul meu.

Mi-e greu, mi-e tare greu
Când nu ești în preajma mea,
Mi se taie respirația,
Am nevoie de mângâierea ta,
De sărutu-ți dulce ca mierea.

Eu nu sunt cea care să renunțe prea ușor
La tot ce a clădit cu dragoste și dor,
N-am să mor de singurătate,
Nici n-am să fac pași în spate,
Nu mi-e frică de nicio calamitate,
De niciun război,
Știu că în curând te vei întoarce înapoi;

Vom fi fericiți amândoi
Așa cum eram în vremurile bune
Când ne puneam versurile
Pe strune de viori și de chitare;
Ca două stele strălucitoare
Ne aprindeam, ardeam tare,
Ne stingeam focurile dorințelor
În a plăcerii vastă mare.

Eu nu, nu sunt o floare,
N-am să mă usuc pe picioare,
Am să-ncerc să uit de supărare,
Iubirea-mi pentru tine
N-are limite, nici hotare,
Îmi dă forță să rezist
Fără să vărs lacrimi de ametist.

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Orizonturi nelimitate